marți, 9 octombrie 2012

Cum să aveți grijă de sănatatea orală?

1. Periați-vă dinții corect, cel puțin de două ori pe zi, timp de cel putin 3 minute
2. Acordați cel putin 10 secunde, odată cu fiecare periaj, curățării limbii și feței interioare a obrajilor.
3. Schimbați periuța de dinți, după cel mult trei luni de utilizare.
4. Utilizați mijloacele suplimentare de igienizare orală (apa de gură, ață dentară), conform idicațiilor medicului dentist.
5. Mergeți la controlul stomatologic, în mod periodic, cel puțin odată la 6 luni, pentru a preveni sau trata la timpul potrivit afecțiunile orale.
6. Cereți sfatul medicului dentist cu privire la cel mai potrivite produse de îngrijire orală, în funcție de particularitățile efecțiunii orale pe care trebuie să o preveniți sau să o tratați.

7. Folosiți produse de igienă orală ce conțin fluor, care contribuie eficient la prevenirea apariției cariilor dentare.

Tehnica unui periaj corect
1. Curățarea suprafeței exterioare a dinților de sus, apoi a celor de jos
Fixați periuța de dinti la un unghi de 45* pe dinți si periați cu mișcări scurte și circulare suprafețele exterioare, având grijă să curățați și șanțul gingival.

2. Curățarea suprafeței interioare a dinților din spate
Fixați perii periuței de dinți cu suprafața interioară a dinților și periați cu mișcări circulare dinspre gingie spre suprafața de mestecat.

3. Curățarea suprafeței interioare a dinților din față
Fixați perii periuței de dinți cu suprafața interioară a dinților și periații cu mișcări scurte, dinspre gingie folosind perii din vârful periuței.

4. Curățarea limbii timp de 10 secunde, dimineața și seara
Periați cu mișcări înainte-înapoi, folosind perii din vârful periuței pentru a ajunge în zonele greu accesibile.

5. Curățarea limbii timp de 10 secunde,  dimineața și seara
Curățați suprafața limbii cu mișcări din spate spre vărful limbii. Astfel, prin înlăturarea bacteriilor, veți reduce respirația urât mirositoare.

6. Periuța de dinți prevăzută cu inserție specială pe spatele capului periuței
Ajută la curățarea limbii și, în același timp, curăță partea interioară a obrajiilor în timpul periajului dinților.

7. Ața dentară
Se recomandă trecerea cu grijă a aței prin spațiul dintre dinți și curățarea fiecărei suprafețe dentare dinspre gingie spre marginea dintelui, pentru îndepărtarea resturilor de mâncare și a plăcii bacteriene, din aceste zone.

Ce trebuie să știți despre caria dentară?
Caria dentară este o boală infectioasă, ce distruge țesutul dur al dintelui. Apariția cariilor este influențată, in principal, de igiena orală, stilul nostru de viață - alimentația, consumul de fluor, pasta de dinți utilizată, predispoziția genetică. Deși cariile sunt mai frecvente la copii, și adulții sunt expuși riscului. Când consumați alimente bogate în carbohidrați zahuri, amidon, aceștia hrănesc bacteriile din placa bacteriană pelicula ce se depozitează pe suprafața dintelui. Bacteriile produc acizi ce atacă dintele. În timp, smalțul dentar este distrus în adâncime, dar suprafața poate rămâne intactă. Dupa deteriorarea unei mari părți din smalț, suprafața acestuia sa prăbușește, formând o cavitate. În același timp bacteriile ajunse la dentină pot afecta rapid pulpa din interiorul dintelui pe calea canaliculelor dentinare. Se produc astfel zone de infecție la vârful rădăcinii și chiar abcese dentare. Infectiile de la nivelul rădăcinii dintelui necesită tratamentul canalului radicular. în Stadii avansate se poate recurge chiar la intervenție chirurgicală sau extracție dentară.

Cum aflu daca dinții mei sunt afectați de carii?
Medicul dentist va poate spune dacă vreți carii. Cariile se dezvoltă cel mai probbil în șanțurile suprafețelor ocluzale ale molarilor, în spațiul interdentar sau sub nivelul joncțiunii mucogingivale. O carie se poate dezolvata pe o suprafața a dintelui, unde nu poate fi observată, in stadiul initial. Cariile pot fi detectate în studiul reversibil în care smalțul este demineralizat, igiena orală și tratamentul corespunzător ducând la vindecarea completă a smalțului afectat. Indiferent de locul unde apar, cel mai bun mod de a depista și trata înainte de a se agrava este să mergeți la dentist pentru controale de rutină.

Ce trebuie să știți despre anatomia dinților?
Dintele este alcătuit din mai multe părti anatomice și țesuturi:
Coroana este partea superioară a dintelui, singura vizibilă în mod obișnuit. Forma coroanei determină funcția dintelui. De exemplu, dinții frontali au formă de daltă, pentru a mușca și tăia, iar molarii au o suprafață special destinată mestecatului.
Joncțiunea mucogingivală reprezintă linia de înalțime a dinților cu gingia. În lipsa unui periaj corect și a folosirii aței dentare, joncțiunea mucogingivală este zona în care se acumulează inițial placa bacteriană, ducând la afecțiuni gingivale. Rădăcina este partea dintelui aflată în interiorul osului maxilar. Rădăcina are rol de fixarea a dintelui în os.
Parodontiul este țesutul care înconjoară dintele și ajută la susținerea sa în os. Parodontiul superficial este reprezentat în principal de gingie, în timp ce parodontiul profunt conecteză rădăcina dintelui de os.
Smalțul este stratul de la suprafața dintelui. Smalțul este cel mai dur și cel mai intens mineralizat țesut din organism - cu toate acestea, poate fi deteriorat de carii, în lipsa unei îngriji adecvate.
Dentina este alcătuită dintr-o multitudine de mici canale ce fac legătura cu pulpa dentară și în care se găsesc terminații nervoase.
Pulpa este țesutul moale aflat în miezul tuturor tipurilor de dinți, care conține terminații nervoase și vase sangiune. De la pulpa dentară pornește senzația de durere de la nivelul dinților. Dinții sunt mai multe tipuri, fiecare grup îndeplinind o anumită functie (puteți localiza și identifica tipurile de dinți pe arcada dentară din imagine):
Incisivii sunt dinții frontali, tăioși, cu formă de daltă (patru superiori și patru inferiori), folosiți la apucatul și tăiatul alimentelor.
Caninii au forma conică și folosesc la sfâsiatul alimentelor.
Premolarii au o coroană biscupidă cu o suprafață ocluzală. Servesc la sfărâmare si sfâsiere.
Molarii folosesc la mestecat, având mai mulți cuspizi (formațiuni de relief) pe suprafața ocluzală.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu